marți, 16 iunie 2026

Filosofarea stalinistă

  

Concepția marxistă asupra filosofării

Sursa informațională: M. Rozental, P. Iudin, 1955, MDF, p. 223, Filosofie

Expunerea modului de tratare a termenului

Definire etimologică

Termenul filozofie provine din cuvintele eline φιλος care înseamnă prieten și σοφια care înseamnă înțelepciune.

Definire realistă

Filosofia este o știință.

Descriere

Obiectul filosofiei ca știință s-a schimbat în decursul dezvoltării istorice.

Aproape până la apariția marxismului filosofia era considerată drept „știința științelor”, care știință cuprinde toate cunoștințele despre lume și înlocuiește toate științele.

Acest lucru a fost justificat din punct de vedere istoric prin slaba dezvoltare a cunoștințelor concrete despre natură și societate.

*Notă: se omit domenii întregi ale existenței din obiecul științei: Cuprinzătorul, Nonexistența și Existența.

Dezvoltarea științelor concrete și apariția marxismului a pus capăt acestui gen de filosofie.

Diferențierea științelor, capacitatea științelor experimentale de a descoperi legăturile reale dintre fenomenele naturii și de a înlocui născocirile fanteziste ale filosofiei vechi, îndeosebi a celei idealiste, prin cunoștințe pozitive concrete au făcut ca filosofia să fie de prisos ca „știință a științelor”, care tindea să clădească un sistem atotcuprinzător în care diferitele științe să fie doar verigi și părți subordonate filosofiei.

Ultima încercare de a crea un astfel de sistem a fost filosofia lui Hegel.

Sfârșitul filosofiei ca „știință a științelor” a fost un fenomen progresist atât pentru științele despre societate cât și pentru științele despre natură precum și pentru filosofie.

Pe principiul că filosofia este o știință, marxismul a realizat o relativă schimbare a activității de filosofare.

Spre deosebire de sistemele filosofice din trecut filosofia marxistă nu este o știință deasupra celorlalte științe.

1. Obiectul filosofiei marxiste ca știință este mulțimea celor mai generale legi ale dezvoltării naturii a societății și a gândirii omenești. În acest caz activitatea de filosofare se manifestă ca o activitate de cunoaștere a legilor generale susmenționate.

*Notă: Din obiectul cunoașterii și raportării filosofice  lipsesc domenii majore ale existenței: condiționarea, cauzarea.

2. Scopul filosofării marxiste este complex.

Pentru activitatea de cunoaștere filosofică scopul este elaborarea unei concepții științifice de ansamblu despre lume.

Totodată în cunoașterea filosofică se urmărește elaborarea unei metode, a unui mod științific de cunoaștere a lumii.

Pe de altă parte se urmărește în filosofia marxistă elaborarea unei metode acționale și a unui mod de acționare rațional și eficient. Din aceasta rezultă că obiectul cunoașterii filosofice marxiste este și acțiunea umană.

*Notă: se omit domenii importante ale reflectării filosofice ca de exemplu contemplarea.

FILOSOFARE

Filosofarea este o activitate a conștiinței umane individuale (a spiritului uman individual) constând în căutarea înțelepciunii. În raport cu înțelepțirea filosofarea este o activitate premergătoare și necesară fără de care înțelepțirea nu este posibilă. Filosofarea constă în 3 metactivități ale conștiinței: metacunoșterea, metaacționarea și metacontemplarea. Metacunoașterea este raportarea cognitivă integrală la Univers urmărind fundamentele obiectuale și operațiunile cunoașterii putând coborâ raportarea cognitivă până la obiectele și operațională a cunoașterii științifice și empirice. Metaacționarea este raportarea activă a conștiinței la Univers mergând de la fundamentul modificării Universului până la modificarea mediocosmosului și a microcosmosului atât sub aspectul transsubstațierii cât și al transformării.